Economie

VIAŢA SOCIALĂ ŞI ECONOMICĂ 

Cheltuielile şi consumul populaţiei 

Majoritatea produselor alimentare (legume, fructe, cereale, produse lactate şi animaliere) sunt obţinute de locuitorii comunei din producţiile proprii, însă produsele alimentare de bază sunt achiziţionate de la magazinele din comună sau cele din oraş. Fiecare gospodărie deţine suprafeţe minime de teren pentru a putea obţine legume şi fructe, consumabile în gospodăria proprie şi chiar un surplus pe care îl valorifică pe piaţa liberă.

Consumurile populaţiei sunt reprezentate de cele referitoare la necesităţile zilnice – combustibil gazos, electricitate, apa potabilă (recent introdusă în două sate din comună), etc.

Locuinţe

Locuinţele sunt construite în general din cărămidă, dar există şi construcţii vechi, a căror materiale de bază sunt paiante, chirpici. Sunt racordate la reţeaua electrică şi la cea de gaz, dar mai există şi locuinţe care încă mai folosesc combustibil lemnos.

Clădirile sunt construite, în general cu 3-4 camere, numeroase în gen vilă, cu unul sau mai multe etaje, dotate cu încălzire centrală, canalizare proprie, apă potabilă, băi amenajate în interiorul locuinţei şi bucătării. Casele mai vechi sunt ornamentate în exterior cu plăcuţe de faianţă, oferind un aspect deosebit. În ultimii ani s-au construit tot mai multe locuinţe sau au fost extinse şi reamanejate în stiluri foarte moderne, concurând chiar şi cu cele din oraş.

Casele au, în aceeaşi curte, anexe gospodăreşti având utilitate agricolă şi zootehnică. Acestea, poartă denumirea de şură care este împodobită cu frumoase uşi din lemn şi respectiv grajdul pentru animale.

Cele mai multe gospodării au cuprinse tot în cadrul anexelor şi clădiri în care se găsesc bucătării de vară şi chiar camere de zi şi dormitor.

Protecţia socială a şomerilor

În comuna Recea au fost înregistraţi în anul 2002 un număr de 63 şomeri, majoritatea fiind persoane care au fost disponibilizate din diverse domenii de activitate, în urma unor reglementări în vigoare.

Asistenţa socială în comună este asigurată de angajaţi ai primăriei, cu sprijinul poliţiei şi a altor persoane implicate.

Şi în comuna noastră, ca dealtfel în toată ţara, cel mai recent ajutor social acordat populaţiei afectate este cel conform reglementărilor Legii nr.416/2001. În cadrul primăriei sunt în plată 15 dosare, a căror cuantum total lunar se ridică la cca 20 milioane lei. Prin hotărâre a consiliului local, alături de prevederile legale, s-au stabilit limitele de acordare ale acestor ajutoare. De asemenea, se prevede strămutarea unor familii de rromi de pe malul râului Lăpuş, din localitatea Bozânta Mică, afectate de inundaţiile din ultimii ani.

Cu sprijinul unor organizaţii din Olanda, în anul 2002 s-au distribuit ajutoare constând în îmbrăcăminte, aparatură electronică, dispozitive pentru dotarea cabinetelor medicale, computere pentru şcolile din comună, etc.

Structura pe grupe de vârstă a copiilor/tinerilor din sistemul de ocrotire, tipul instituţiilor 

Există un număr de 7 copii din comună care sunt încredinţaţi unor centre de plasament din judeţ( Baia Mare, Gârdani, Sighetu Marmaţiei) şi 6 persoane încredinţate unor familii din comună, în sistem de plasament familial.

În învăţământul special sunt înregistraţi doi minori, la Şcoala specială din Gârdani şi Baia Mare, iar un copil din satul Săsar a fost reintegrat în familie, dar necesită în continuare atenţie deosebită şi urmarea unei grădiniţe speciale, având un grad de handicap.

În evidenţele primăriei sunt înregistrate un număr de 18 persoane ca asistenţi personali pentru persoane cu handicap, dintre acestea 3 fiind pentru îngrijirea copiilor şi unul pentru nevăzător.

Situaţia acestor persoane este deosebit de delicată pentru că, având un grad de handicap, sunt afectate atât pe plan fizic, cât şi moral, necesitând îngrijire permanentă.

Bugetul local a alocat pentru anul 2002 suma de 25000 lei, nereuşindu-se achitarea salariilor pentru asistenţii personali doar pentru lunile ianuarie şi februarie 2002, diferenţa fiind achitată pentru salarii din anul 2002, rămase restanţă. Pentru copiii încredinţaţi pentru îngrijire în centre de plasament s-au alocat în anul 2002 – 3200 lei.

Asigurări sociale

           La data menţionată mai sus, existau în comună un număr de 1375 pensionari cu asigurări sociale de stat.Pensia medie lunară este de 197 lei, cea mai mare pensie ajungând chiar la 500 lei.Pensionari C.A.P.sunt 1320 persoane, având un cuantum minim de 15 lei/lună/persoană şi cuantum maxim de 50 lei/lună/persoană.

Sanatate

Comuna are 4 cabinete individuale şi 4 medici de familie, situaţie corespunzătoare pentru 4 sate din comună, localitatea Bozânta Mică neavând un astfel de cabinet.

În comună nu există spitale, fiind la o distanţă mică de oraş, pentru cazurile extreme de boală se apelează la serviciile Spitalului Judeţean Maramureş din Baia Mare. Cele 4 cabinete medicale, deservite de 4 medici de familie au 4 asistente medicale.

În comună nu s-au înregistrat în ultima perioadă şi nici anterior, anumite boli, în afara celor comune în majoritatea zonelor. Bolile profesionale întâlnite mai des sunt reprezentate de silicoză, datorită unui număr mare de persoane care au fost angajate ale diferitelor exploatări miniere şi care au fost afectate în perioada desfăşurării activităţii acestora şi în special, localnici din satul Săsar.

Bolile cronice des întâlnite sunt hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică şi chiar neoplasme. Acestea afectează în cea mai mare măsură adulţii. Boli transmisibile sunt cele întâlnite în special la copii şi specifice vârstei acestora: hepatite, varicela, variola, etc.

Învatamant

Numărul de şcoli din comună este de 5, existând câte una în fiecare sat. Aceste şcoli au nivelul de învăţământ primar şi gimnazial, cei mai mulţi elevi fiind în clasele I-VIII.

Astfel, pe sate, numărul elevilor din şcoli este repartizat după cum urmează:

Învăţământ primar    Învăţământ gimnazial   Total

Recea 54                               41                           95

Bozânta Mică 22                    41                           63

Mocira 13                              26                           39

Săsar 68                               70                           138

Lăpuşel 59 + 4(maghiari)         53                          116

         TOTAL 220                          231                         451

În aceste şcoli profesează 59 cadre didactice, în care sunt incluşi 5 directori de şcoală, câte unul pentru fiecare sat.În anul şcolar 2002-2003, s-a hotărât ca elevii din ciclul gimnazial al şcolii din satul Mocira să fie transferaţi la Şcoala Generală nr.15 din Baia Mare, deoarece acest număr de elevi nu asigură norma de salarizare pentru cadrele didactice aferente.Şcolile din comună au fost modernizate foarte mult în ultimii ani, fiind dotate cu săli speciale pentru instruire în informatică şi laboratoare bine amenajate.

Investitii,imobilizari corporale

În anul 2002 Primăria Recea a alocat fonduri doar pentru obţinerea Planului Urbanistic General al comunei şi pentru Planul Urbanistic de Detaliu, în cuantum de 22000 lei şi pentru dotarea primăriei cu aparatură computerizată în sumă de 30000 lei.S-au făcut demersuri pentru includerea comunei în programele SAPARD şi PHARE, pentru obţinerea unor finanţări în vederea modernizării drumurilor din comună, în special al celui care leagă satul Lăpuşel de Bozânta Mică, pentru o lungime de cca 5 km.

Agricultura,silvicultura

Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei este de 4988 ha, din care:

  • teren agricol – 3 508 ha repartizat după cum urmează : 1770 ha teren arabil, 787 ha fâneaţă, 824 ha păşune, 4 ha vii şi 123 ha livezi.

  • teren neagricol – 1 080 ha repartizat după cum urmează : 146 ha terenuri silvice cu preponderenţă păduri, 189 ha ape, râuri şi bălţi, 1o7 ha căi de comunicaţie, drumuri şi căi ferate, 372 ha construcţii, 260 ha iazuri şi terenuri neproductive.

Înainte de război, terenul satului Mocira a aparţinut proprietarilor Barbur Gavrilă şi Lăzărescu Ioan. Acesta din urmă avea o moară pe râul Lăpuşel, moară pentru care exista un drum pentru accesul locuitoriklor şi tuturor celor ce veneau la moară. Acest drum a fost construit de Lăzărescu, de asemenea el a construit şi o şcoală pentru copii, apoi aînceput să vândă pământ ţăranilor pentrui a-I ajuta.Al doilea mare proprietar de pământ, Barbur Gavrilă deţinea aproximativ o jumătate din suprafaţa de teren a satului. Acesta avea 3 copii: Puiu, care a absolvit facultatea la Viena, Petru, avocat şi Emilia. Aceştia au rămas moştenitori ai pământului tatălui lor şi după absolvirea şcolilor pe care le—au urmat au rămas în sat. după război, cei trei copii ai proprietarului Barbur au ânceput construirea unui grajd pentru animale, construcţie care a rămas neterminată, iar fiii lui Barbur au fost alungaţi din sat. Din suprafaţa de teren a proprietarului Barbur s-a confiscat o grădină pe care s-a construit o stradă, case şi magazine.În anul 1952, venind la putere P.C.R-ul a obligat ţăranii să-şi facă mici ‘’întovărăşiri’’, aşa numite ‘’TOZ-uri’’. Nu toţi însă au fost de acord, drept pentru care le-au fost confiscate suprafeţele de terenuri pe care le deţineau şi au fost trimişi să lucreze pe diferite terenuri din alte comune. Această întovărăşire a durat circa 10 ani şi era condusă de oamenii din sat, având în componenţă 13 membri.În anul 1962 a avut loc tovarăşii din PCR şi cei din TOZ forţau, prin bătăi şi arestări toţi oamenii din sat să treacă la colectivizare.Astfel, prin colectivizare multe locuri au fost distruse, dar după 1989, oamenii, recăpătându-şi pământul au început să-l cultive şi să îl aducă la un grad de fertilitate cât mai mare.În comună există Asociaţia crescătorilor de animale, înfiinţată în anul 2001 şi având 125 membri. Alături de aceasta, funcţionează şi o asociaţie familială, ‘’DOBRA’’, cu obiectiv agricol şi zootehnic, având o fermă cu 17 vite şi 50 porcine. Societatea S.C.TOTO SRL, cu profil de activitate – abator, are un număr de 50 porcine şi 20 vite în crescătorie proprie.Sunt şi intreprinzători particulari, persoane fizice , care au înfiinţat pe suprafeţe importante diferite culturi agricole. De exemplu, BURDE MIRCEA din localitatea Lăpuşel are cultură de legume ecologice pe o suprafaţă de 0,50 ha, în cultură protejată.VEREŞ MIRELA, are o seră de legume în aceeaşi localitate, iar în localitatea Mocira, aproape la fiecare gospodărie se găsesc solarii pentru culturi extratimpurii, fiind una din localităţile de bază care asigură municipiul cu diverse culturi.În localitatea Lăpuşel funcţionează o asociaţie S.C.MULTIFRUCT S.A., care deţine o suprafaţă de 123 ha livadă, având culturi foarte diversificate, asociaţia fiind bine organizată şi cu produse cotate foarte bine şi pe piaţa externă.

Silvicultura

Silvicultura, în comuna Recea a întâmpinat destule greutăţi în aplicarea normativelor legale în acest domeniu, deoarece inexistenţa actelor doveditoare a proprietăţii asupra unor astfel de terenuri, a făcut să fie destul de greu de pus în practică. În localitatea Lăpuşel au fost validate, conform Legii nr.1/2000, doar suprafeţele pentru doi proprietari, avându-se în continuare în vedere aplicarea acestor normative pentru cât mai multe persoane. În localitatea Lăpuşel există 69,47 ha pădure, în zona numită BUTRUCI, o zonă deosebit de atrăgătoare din punct de vedere turistic.

Industrie,constructii

Activitatea industrială a comunei este imbogatita prin numarul destul de mare de agenti economici, care se gasesc in special in satele Recea, Mocira si Sasar si mai putin in celelalte, avand ca obiect de activitate o gama foarte larga de profiluri . Astfel, de importanta deosebita este societatea S.C. I.M.I. S.R.L. mare producatoare de instalatii industriale, deja foarte cunoscuta si apreciata in lumea industriala. Urmeaza societatile S.C. EXCOMOB si FAGETUL DEAC, care se ocupa de prelucrarea lemnului, societatea NEVADA, abatoare,( S.C.MARUANI COM S.R.L., TOTO S.R.L.) magazine, restaurante, gatere si in localitatea LAPUSEL, demn de mentionat este societatea MULTIFRUCT S.A. care exploateaza suprafete importante de teren, arendate de la populatie.

Transporturi,posta,telecomunicatii,apa potabila,electricitate,radio tv

Reţelele de comunicare existente între satele aparţinătoare comunei RECEA şi municipiul BAIA MARE, sunt: calea ferată (BAIA MARE-CLUJ), drumul european E 58(BAIA MARE –CLUJ) şi o reţea de drumuri comunale cu o lungime totală de 4o,4 km dispusă astfel:

BOZÂNTA MICĂ – cu o lungime de 12,4 km drumuri;

LĂPUŞEL – cu o lungime de 10,5 km drumuri;

SĂSAR – cu o lungime de 7,4 km drumuri;

RECEA – cu o lungime de 5,6 km drumuri;

MOCIRA – cu o lungime de 4,5 km drumuri.

În ultimii ani, un accent deosebit s-a pus pe executarea unor lucrări de modernizare a căilor de acces din comună. Un exemplu edificator este betonarea drumului din satul Săsar pe o lungime de aproximativ 6,4 km, iar ulterior a fost asfaltat drumul de la Mocira pe o lungime de 400 m. Străzile din interiorul comunei au fost, în ultimii ani, amenajate cu piatră, iar ca proiect de viitor se prevede betonarea unei lungimi de 6,7 km drum dintre BOZÂNTA MICĂ şi LĂPUŞEL.Necesitatea amenajării acestor căi de comunicaţie este de primă importanţă având în vedere cerinţele localnicilor care, în cea mai mare parte sunt navetişti, (elevi, studenţi, muncitori ) cu activitate în municipiul BAIA MARE şi agricultori care, de la începutul primăverii şi până iarna târziu, ‘’invadează’’ cu produsele agricole, pieţele din oraş.Deplasarea acestora este asigurată de mijloacele de transport ale S.N. CFR, ale societăţii URBIS S.A., recent şi de către unele societăţi particulare si autoturismele proprietate personală, care se gasesc în numar destul de apreciabil şi anume, aproximativ 376.Abonaţi radio-tv în comună sunt în număr de 423, 660 abonaţi sunt la Romtelecom, la televiziunea prin cablu şi anume postul CRD, există 492 abonaţi, distribuirea efectelor poştale fiind asigurată de 3 factori poştali în comună. În comună doar satele Lăpuşel şi Săsar au aprovizionare cu apă potabilă, din acest punct de vedere fiind cuplaţi un număr de 264 consumatori. Se prevede pentru viitor intrarea şi celorlate sate din comună în acest program de aprovizionare cu apă, populaţia având cereri tot mai mari în acest sens.

Comert,turism,servicii

Comerţul în această zonă este reprezentat de firme particulare, societăţi care au puncte de desfacere în toate cele cinci sate. Populaţia apelează la serviciile acestor firme, dar, comuna fiind situată doar la 5 km de oraş, mulţi se aprovizionează cu produsele necesare de la magazinele din Baia Mare. Recent a fost inaugurat magazinul METRO, la ieşirea din Baia Mare, situat în apropiere de satul Săsar, de unde populaţia se aprovizionează în funcţie de posibilităţile financiare de care dispune.Importantă zonă de agrement este amenajarea piscicolă “DOUA VEVERITE”, cu o suprafata de 6,4 ha, reprezentand luciul de apa, suprafata destinata pentru practicarea pescuitului sportiv de catre locuitorii comunei si alti pasionati.Turismul este axat în special pe vizitarea Lacului şi cabanei DOUĂ VEVERIŢE (hotel cu 4 apartamente si restaurant cu aproximativ 150 locuri + terasa de cca 60 locuri) din localitatea Lăpuşel, amenajate şi reconstruite în ultimul timp, fapt care atrage un număr însemnat de turişti. Acest lac este frecventat de numeroşi pescari amatori, în tot timpul anului. De asemenea, malul râului Lăpuş, din aceeaşi localitate, este ‘’ invadat’’ în timpul verii de foarte mulţi iubitori de a-şi petrece sfârşiturile de săptămână în aer liber.

Protectia mediului – preocupare şi activitate

Protecţia mediului este o problemă ce peocupă în permanenţă populaţia acestei aşezări, datorită faptului că zona este grav afectată de consecinţele poluării. Aşezată în apropierea bazinului minier Baia Mare, care, prin prelucrarea minereurilor neferoase, produce poluarea acestei zone, atât cu gaze nocive cât şi cu reziduuri toxice care sunt deversate în apele din jur, localitatea a suferit şi suferă încă de pe urma dezastrelor ecologice.“Giganţii “ industriali din zonă cum ar fi: S.C.”ALLIED DEALS” PHOENIX SA, S.C. REMIN SA, S.C. AURUL SA, unităţile AVISTAR şi AVIMAR şi alte societăţi, mari producători agro-industriali, sunt principalii poluatori care pun în pericol viaţa ecosistemului.

Principalele surse de poluare în zona Recea sunt:

  • depozitele de deşeuri miniere(iazurile de decantare Săsar)

  • emisiile în atmosfera din industria metalurgică.

Datorită faptului că majoritatea iazurilor de decantare sunt descoperite (chiar şi cele aflate în conservare) acţiunea de alterare şi posibilitatea formării pulberilor în suspensie este foarte ridicată.Apele de suprafaţă (Săsar, Lăpuş) din această zonă sunt poluate de E.M Baia Sprie, E.M.Herja, Flotaţia Centrală şi E.M. Aurum, prin deversarea de suspensii, sulfaţi, zinc, cupru, fier, magneziu, etc.De menţionat este evenimentul din data de 30 ianuarie 2000, prin ruperea digului la IAZUL DE DECANTARE SĂSAR, al societăţii S.C. AURUL S.A. Baia Mare, când, prin breşa creată în dig, s-au deversat peste 100 000 mc ape reziduale, cu un conţinut ridicat de cianuri şi metale grele. Unda de poluare a parcurs râurile SĂSAR, LĂPUŞEL, TISA şi în final DUNăREA.

Suprafaţa de teren arabil afectată în urma acestui accident a fost de 7 ha aparţinând locuitorilor din satele Săsar şi Bozânta Mare.Dar, indiferent de cifre, poluarea a existat şi continuă să ameninţe această aşezare.Ca o formă de protest la această nemiloasă catastrofă, în data de 30 ianuarie 2001, s-a organizat de către autorităţile publice locale ale comunei Recea, o ‘’ comemorare’’ a celor intâmplate cu un an în urmă, animând în acest context şi alţi reprezentanţi din ţară şi străinătate în lupta antipoluare.Deşi , protejată de lanţul muntos din apropiere, zona nu a fost ocolită de efectele distrugătoare ale furtunilor şi ploilor din ultima vreme. Astfel, în 26.06.2000, asupra comunei s-a abătut o furtună care a distrus în proporţie de 20% gospodăriile populaţiei iar culturile de porumb, legume, plantaţii pomicole şi viticole au fost distruse în procent de 50 %.Nici inundaţiile din perioada 14-15 iunie 2000 şi 3-6 martie 2001 nu au întârziat să aducă pagube, în special culturilor de grâu de toamnă, porumb, cartof, legume şi nu în ultimul rând, fâneţelor şi păşunilor. Pagubele din perioada 3-6 martie 2000 au fost estimate la 890 mil. lei.

Populatia

Dintre cele cinci sate componente ale comunei: BOZÂNTA MICĂ, LĂPUŞEL, MOCIRA, RECEA si SĂSAR, totalizând un număr de 5453 locuitori, cel mai mare este SĂSAR, având o populaţie de 1890 locuitori (cu un procent de 34,6 % din totalul populatiei comunei ) şi un număr de 738 gospodării. Comparativ cu anul 1909, despre care există date statistice, în sat erau 1 034 locuitori, din care 1003 români, iar restul evrei şi unguri.Este urmat de LĂPUŞEL, cu 1388 locuitori (cu un procent de 25,4 %) şi un număr de 557 de gospodării. RECEA are un număr de 965 locuitori ( cu un procent de 17,7 %) şi 420 gospodării. În acelaşi an statistic, 1909, locuitorii de aici erau în număr de 870.

MOCIRA, are un număr de 787 locuitori ( cu un procent de 14,4 %) şi 331 de gospodării. Locuitorii din acest sat erau în anul 1909, în număr de 780.

BOZÂNTA MICĂ are un numar de 423 locuitori ( cu un procent de 7,9 %) şi 169 gospodării. În anul 1909, localitatea aparţinea de raionul Şomcuta Mare şi avea un număr de 393 locuitori, toţi români.

În comuna RECEA populaţia este structurată pe etnii după cum urmează: locuitoriromâni în număr de 5119, locuitori maghiari în număr de 254, locuitori rromi în număr de 77, locuitori ucrainieni în numar de 2 şi un cetăţean de origineturcă.Comparativ cu ultimele date, populaţia a crescut de la un număr de 5203 locuitori la un număr de 5453, creştere cu 250 de persoane, în decurs de 3 ani. Din punct de vedere demografic, în anul 2002 se înregistrează un număr de 37 decese, 22 naşteri şi căsătorii – 10(înregistrate în comună, exceptând evenimentele care, având loc în alte localităţi se înregistrează în comunităţile respective).Această creştere a numărului populaţiei se explică prin faptul că, fiind o comună situată în apropiere de municipiul Baia Mare, multe familii, renunţă la viaţa citadină, în schimbul realizării unor gospodării în cadrul comunei.Deşi, statistic reiese o creştere a numărului populaţiei, paradoxal, foarte multe persoane şi chiar familii, au plecat în diferite ţări, pentru muncă, veniturile materiale ale acestor persoane crescând considerabil.Din comună, în general persoanele tinere sunt stabilite în oraş, venind la sfârşit de săptămână pentru a-şi acorda sprijinul în muncile din gospodărie.

Forta de munca

Forţa de muncă este reprezentată de majoritatea locuitorilor care îşi desfăşoară activitatea în agricultură, zootehnie şi cei care sunt angajaţi de către firme şi societăţi, mai puţin în comună şi cei mai mulţi în oraş, iar cu noile reglementări, mulţi tineri sunt plecaţi în străinătate, pentru perioade diferite de timp, în obţinerea unor venituri financiare.Persoanele cele mai multe, după cum reiese din aliniatul anterior, sunt implicate în muncile agricole, apoi sunt urmate de cei care sunt angajaţi ai diferitelor firme şi societăţi comerciale, atât din comună cât şi din Baia Mare.Dezvoltarea economică din ultimii ani şi diversificarea largă a profilelor de activitate, au conferit populaţiei posibilitatea găsirii unui loc de muncă, în comună sau în oraş