Despre Noi

COMUNA RECEA, aşezare rurală cu oameni gospodari şi harnici, este aşezată în Depresiunea BAIA MARE, la 5 km distanţă de municipiul BAIA MARE, pe drumul european E 58 ( BAIA MARE – CLUJ NAPOCA), cu satele aparţinătoare: BOZÂNTA MICĂ, LĂPUŞEL, MOCIRA, RECEA şi SĂSAR, totalizând un numar de 5453 locuitori, conform Recensământului populaţiei şi al locuinţelor, din martie 2002.

Hotarele comunei se găsesc în Depresiunea Baia Mare, care este înconjurată de rama muntoasă de origine vulcanică formată din Munţii Oaş-Gutâi-Văratec şi de Platforma Someşană cu numeroase masive cristaline acumulate. Vecinii comunei sunt:

la nord – municipiul Baia Mare şi comuna Tăuţii Măgherăuş,

la est – comuna Groşi, la sud-est comuna Săcălăşeni,

la sud – sud – vest – comuna Satulung şi la vest comuna Ardusat.

Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei este de 4988 ha, din care:

teren agricol – 3 508 ha repartizat după cum urmează : 1770 ha teren arabil, 787 ha fâneaţă, 824 ha păşune, 4 ha vii si 123 ha livezi.

teren neagricol – 1 080 ha repartizat după cum urmează : 146 ha terenuri silvice cu preponderenţă păduri, 189 ha ape, râuri şi bălţi, 1o7 ha căi de comunicaţie, drumuri si căi ferate, 372 ha construcţii, 260 ha iazuri şi terenuri neproductive.

CLIMA 

Clima din această zonă este temperat-continentală (de adăpost), cu ierni blânde, fără viscol şi cu veri răcoroase. Unele caracteristici specifice mai aparte sunt datorate existenţei lanţului carpatic ce indeplineşte rolul benefic de paravan impiedicând intemperiile reci dinspre NORD-EST.Aflată la adăpost, comuna are un climat de nuanţă mediteraneană cu un echilibru atmosferic favorabil.Temperatura aerului atinge cota medie multianuală de 9,6º C, media lunii ianuarie se ridică la -2,4º C, iar a lunii iunie la 19,9º C.Umiditatea medie a aerului este de 75%.Cantitatea medie anuală a precipitatiilor atmosferice ce cad in această zonă este, în general constantă, totalizând o medie anuală de 976,0 mm. Precipitaţiile ce cad sub formă de zăpadă acoperă solul timp de 67,2 zile din an.Numărul zilelor de brumă este de 15, annual.Data primei ninsori este 10 noiembrie, iar a ultimei ninsori , 9 aprilie.Vânturile nu prezintă caracteristici deosebite. Datorită imobilizării maselor de aer in depresiune, se înregistrează perioade lungi de calm atmosferic, fapt ce influenţează negativ starea de poluare a comunei.Paravanul munţilor determină şi o nebulozitate ridicată tot timpul anului cu valoare maximă primăvara.Concluziile rezultate din datele culese arată că teritoriul comunei Recea are un climat temperat cu ierni friguroase, bogate în general, în precipitaţii.

Condiţiile de climă menţionate sunt favorabile culturilor de: grâu, porumb timpuriu şi semitimpuriu, trifoi, ovăz, legume şi pomi fructiferi.

CADRUL NATURAL

Din punct de vedere geografic, comuna RECEA se află la o altitudine medie de 228 m faţă de nivelul mării, fiind cuprinsă de coordonatele geografice: 23º35’ longitudine estică şi paralela de 47º40’ latitudine nordică.

RELIEFUL

Relieful caracteristic zonei în care se găseşte comuna, este predominant reprezentat de câmpii şi dealuri, iar din punct de vedere geologic, teritoriul comunei se caracterizează prin depozite sedimentare de vârstă cuaternară, formate din materiale piemontane, luturi de terase, argile aluviale, nisipuri şi pietrişuri. Scoarţa terestră din această zonă cuprinde o structură pedogenetică variată, pentru că, alături de solurile podzolice predominante, se găsesc şi solurile brune de pădure şi solurile montane, acide.

Ca urmare a unor procese intense pe fruntea terasei de sub satele Săsar, Recea şi Mocira apar frecvent la zi, depozite mai vechi reprezentate de argile marnoase şi nisipuri slab cimentate.

GEOMORFOLOGIA ŞI GEOLOGIA

Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul comunei Recea se găseşte situat în Depresiunea Baia Mare, o zonă mai coborâtă a Podişului Someşan. În cadrul limitelor actuale ale comunei recea, Depresiunea Baia Mare este reprezentată prin piemonturi, terase, lunci şi văi înguste între versanţi.Piemonturile fac parte integrantă din Marele Piemont Posta – Şomcuta. Formarea lor este pusă pe seama râurilor Someş şi Lăpuşel. Suprafaţa lor a fost ocupată la începutul secolului XX cu păduri de stejar care apoi au fost defrişate.Solurile întâlnite sunt de tip podzolic, argiloiluvial, slab pseudogleizate, caracterizate ca soluri acide şi sărace în elemente fertilizante.Terasele – reprezintă o treaptă de relief mai coborâtă. Se delimitează mai multe nivele de terase.

Râul Săsar a format pe ambele maluri o terasă de 5-7 m.

Râul Lăpuşel a creat şi el, de ambele părţi, mai multe terase.

Someşul a format în sectorul Lăpuşel-Bozânta Mică, de asemenea, câteva terase.

Luncile aparţin râurilor Săsar şi Lăpuşel. Acestea sunt porţiuni joase şi plane, des inundabile, îngropate în aluviuni nisipoase amestecate uneori cu pietrişuri.Văile înguste între versanţi se întâlnesc în cuprinsul teritoriului comunei îndeosebi, pe păşunea Recea, lângă intravilanul satului Mocira şi la sud de satul Lăpuşel. Se remarcă aici, Valea Abatorului şi Valea Craica.

HIDROGRAFIE ŞI HIDROLOGIE 

Reţeaua hidrografică este reprezentată de râurile SĂSAR şi LĂPUŞ şi amenajarea piscicolă “DOUĂ VEVERIŢE” . Râul Săsar străbate, pe o distanţă de 8 km, zona satului cu acelaşi nume, de la hotarul municipiului BAIA MARE până la hotarul localităţii BOZÂNTA MARE. Coborând din zonele înalte ale Gutâiului, Săsarul transportă din amonte cantităţi mari de pietrişuri pe care le depune în jurul său. Din cauza acestor depuneri, şi-a ridicat mult albia şi a provocat numeroase inundaţii.Râul LĂPUŞ, străbate comuna pe o lungime de 15 km, drenează mai bine terenurile din jur, formând numeroase lunci şi terase care, având un grad ridicat de fertilitate, favorizează culturile de legume, frecvent intâlnite in această zonă. Apele Lăpuşului pot fi folosite la irigarea culturilor de pe malurile sale.Pe lângă aceste cursuri de apămai există câţiva tributari mai mici: Arieşul, Craica şi Cărbuneasca.

VEGETAŢIE 

Această zonă cuprinde o gamă variată de specii ierboase şi arborescente, in funcţie de varietatea terenului,a solului şi a climei. Pădurile ocupă suprafaţa de 146 ha din suprafaţa localităţii, iar împreună cu fâneţele, păşunile, viile şi livezile – l894 ha.Dintre speciile de arbori care se întâlnesc mai des sunt: bradul (Abies alba), fagul (Fagus silvatica) scorus (Sorbus aucuparia), s.a. De asemenea, se mai intâlnesc arbuşti, precum alunul (Corylus avellana ), socul (Sambucus nigra) . Păşunile şi fâneţele din această zonă, sunt reprezentate printr-o floră spontană din care menţionăm : păiuşca (Agrostis tenuis), păiuşul roşu (Festuca rubra ), trifoiul (Trifolium pratense ), golomăţul ( Dactylis glomerata) s. a. Pe lângă importanţa lor economică de furnizare a masei lemnoase, pădurile din această zonă îndeplinesc pentru locuitori, importante funcţii ecologice şi sociale: ele sunt bastioane naturale de combatere a noxelor industriale poluante. Livezile de pomi fructiferi şi plantaţiile de viţă de vie acoperă versanţii însoriţi ai dealurilor din aceasta comună.

FAUNA 

Marea diversitate a vegetaţiei alături de ceilalţi factori naturali, a determinat şi o varietate de specii de animale. Răspândite pe întregul perimetru, sunt bine reprezentate mamiferele de interes cinegetic, unele specii de păsări sedentare, reptile şi insecte specifice mediului ambiant.

Dintre speciile de animale mai răspândite in această zonă putem aminti: căpriorul (Capreolus capreolus), lupul (Canis lupus), veverita (Sciurus vulgaris), vulpea (Vulpes vulpes), arici ( Erinaceus roumanicus), iepure( Lepus europaeus), şoarecele de câmp (Arvicola terrestris) s.a.

Speciile de păsări cele mai răspândite sunt: gaiţa (Garrulus glandarius) , mierla ( Turdus merula ), uliu (Buteo buteo), pupăza (Epupa epops), vrabia (Passer domesticus), piţigoiul ( Parus sp.), prepeliţa (Coturnix coturnix), cucul (Cuculus canorus), rândunica ( Hirundo rustica), barza (Ciconia ciconia), fazanul, s.a. Speciile mai frecvente de reptile sunt : şopârla cenusie ( L. agilis ),şarpele de casă ( Natrix natrix) s.a. În apele râului Lăpuşel se intâlnesc mai frecvent următoarele specii de peşti: scobarul (Chondrostoma nasus), mreana (Barbus barbus ), somnul (Silurus glanis), ştiuca (Esex lucius), cleanul (Leucistus cephalus) mreana (Barbus barbus), porcuşorul (Gobio gobie), etc.

În gospodăriile ţărăneşti din această localitate se continuă tradiţionala ocupaţie de creştere a animalelor domestice precum ar fi : bovine (13o2 capete), bubaline (185 capete), ovine (647 capete), caprine ( 57 capete), cabaline (249 capete), porcine (173o capete) şi păsări (9939 capete ). Creşterea animalelor reprezintă pentru locuitorii comunei si o sursă de venit, produsele animaliere fiind comercializate pe piaţa oraşului BAIA MARE.

Text to speech   Click to listen highlighted text! Text to speech

Loading