Instrumente de accesibilitate
Comuna Recea este situată în partea de vest a județului Maramureș, în Depresiunea Baia Mare, la confluența râurilor Lăpuș și Săsar cu râul Someș, fiind străbătută de la nord-est la sud-vest de șoseaua națională DN 1C, parte a coridorului european E58, facilitând legătura între Cluj-Napoca - Baia Mare.
Comuna se află la o distanță de 5 km față de reședința de județ, Baia Mare. Teritoriul comunei cuprinde în componența sa cinci localități: Recea (reședința de comună), Bozânta Mică, Lăpușel, Mocira, Săsar. Comuna Recea se învecinează cu UAT Baia Mare în partea de nord-est, cu UAT Tăuții – Măgherăuș în nord-vest, în partea de vest cu comuna Ardusat, în partea de sud cu comuna Satulung iar în est cu comunele Coltău și Groși
Teritoriul comunei Recea are o altitudine maximă de 228 m în sud-estul teritoriului și cea minimă fiind 160 m în apropierea râului Lăpuș. Predomină zonele de câmpie, în alternanță cu areale de deal, având în general un aspect plat, fără denivelări mari.


Cea mai veche atestare documentară o are satul Săsar, în anul 1327, sub numele de Zazarbanya. Denumirile au variat de-a lungul timpului, cea actuală datând de la 1854.
Satul Bozânta Mică a fost atestat documentar în anul 1405, sub numele de Bozincha. Actuala denumire datează tot de la 1854.
Prima mențiune documentară asupra satului Mocira datează din anul 1405, dub denumirea de Hidegkuth, numele actual fiind adoptat în 1851.
Satul Lăpușel a fost atestat documentar în anul 1760, când se numea Hagymos Lapas, în anul 1854 fiind cunoscut sub denumirea de Hagymas Lăpuș.
Cea mai recentă atestare este asupra existenței satului Recea, 1828, când era denumit Lénardfalu Récz.
Decizii responsabile și acces liber la informații